Skip to main content
Antrenament

E ceea ce ei nu văd | Profesionistul Myprotein Sean O’Loughlin

E ceea ce ei nu văd | Profesionistul Myprotein Sean O’Loughlin
Evangeline Howarth
Scriitor si expert6 ani Ago
Vezi profilul lui Evangeline Howarth
E ceea ce ei nu văd. Diminețile friguroase bătând trotuarele. Drumul lung al revenirii după accidentare. Dedicarea față de antrenamente în fiecare zi.Succesul este marcat de călătoria noastră pe parcurs- asta ne face să apreciem câștigul. Am dezvoltat gama Myprotein Pro pentru a furniza toți nutrienții necesari atleților dedicați, pentru a trece peste suișuri și coborâșuri si a profita din plin de proces. ”E ceea ce ei nu văd” nu a fost niciodată mai adevărat decât cu Sean O’Loughlin din Rugby League. Cariera sa a fost formată din provocările unei accidentări chinuitoare și încercările mentale și fizice necesare pentru a reveni înapoi în top.

Cum revii dintr-o accidentare pentru a fi și mai puternic? Am aflat de la Sean O’Loughlin.

Crescând în Wigan, având o familie nebună după rugby practic l-a predestinat pe Sean pentru o  carieră cu echipa de Rugby League, Wigan Warriors. A început să joace la școală la vârsta de doar 9 ani și pe când avea 15 ani, a fost zărit de scouteri și selectat să participe la tabere regionale. În timp ce părinți au avut grijă ca el să prioritizeze mereu munca de la școală, rugbyul a fost  adevărata chemare a lui Sean, așadar când a finalizat școala, a fost imediat semnat pentru Wigan. De la vârsta de 18 ani, rugbyul putea fi în sfârșit prioritatea sa. Aspirațiile lui Sean de a fi următorul chip al primei echipe a lui Wigan, arătau promițătoare până când totul s-a prăbușit la numai 20 de ani.  

“Accidentarea mea la genunchi la început de 20 de ani a fost o perioadă provocatoare, până atunci totul mergea fără probleme.”

Doar șapte meciuri disputate în sezonul 2005, Sean și-a rupt partea laterală a genunchiului fiind pus în fața posibilității de a lipsi în afara jocului o perioadă lungă de timp- posibil definitiv. Asta  a însemnat un an de reabilitare izolată, operații și determinare feroce de a reveni înapoi pe teren. Fiind un jucător profesionist de rugby, lui Sean i s-a oferit cea mai bună îngrijire posibilă pentru a-și îmbunătăți șansele de a reveni în joc, însă era încă un drum lung spre recuperare. Accidentarea sa a fost deosebită, însemnând că nu se putea spune cât timp va dura sau cât de bine vor funcționa tratamentele. A fost supus unei operații de 3 ore, realizată de doi chirurgi pentru a corecta accidentarea, urmată de luni de fizioterapie și recuperare. Asta însemna antrenarea departe de echipă, să se motiveze singur și fiind lipsit de camaraderia sportului.

“A fost dificil să nu pot să joc atât de mult timp...a fost o perioadă foarte singuratică”

Din fericire, Sean a fost înconjurat de un grup de susținători compus din familie, prieteni și club. De asemenea, colegii lui care treceau prin recuperare au mai alungat din singurătate și au ajutat la a-l menține responsabil. Familia și prietenii săi au turnat pozitivitate peste el și i-au îndepărtat atenția de la suferința de a pierde ceea ce a iubit, cât au putut ei de mult.
Cu siguranță, Sean poseda o determinare brută de a se recupera. Privind în urmă, este uimit de naivitatea sa, deoarece nu i-a trecut niciodată prin minte că accidentarea sa ar putea să-l oprească să mai joace permanent. Doar când a revenit pe teren în anul următor a realizat impactul pe care îl poate avea o astfel de accidentare serioasă asupra carierei unui jucător de rugby. El ne explică: ”A fost dificil să nu pot să joc atât de mult timp...a fost o perioadă foarte singuratică.” În ciuda orelor de exerciții obișnuite și antrenamentele singuratice, Sean a fost capabil să aprecieze cât de norocos a fost cu adevărat să aibe oportunitatea de a fi un jucător profesionist de rugby și cât de mult a însemnat pentru el cu adevărat. El spune: ”au fost foarte mulți oameni buni în jurul meu în acea perioadă...a fost cu siguranță lucrul pozitiv de luat din acea experiență.”

“Perseverența a fost mereu o parte mare a carierei mele.”

Revenind pe teren nu este finalul poveștii însă. Așa cum se întâmplă cu mulți atleți, pot trece mulți ani până să culegi roadele efortului depus. Sean explică: ”A fost o perioadă de 8 ani dificilă până să pot să merg pe Old Trafford și să câștig Marea Finală în 2010.” “Am avut accidentări, eșecuri, și am ratat de puțin în unele ocazii, așadar când 2010 sosise, am fost incredibil de determinat.” Să ajungă în Marea Finală în 2010 a însemnat ani de zile de setat obiective și de a se provoca, pe el și cei din jurul său, în mod constant, să fie mereu mai buni. Ca și căpitan, Sean s-a poziționat și a condus din primul rând, chiar și când lucrurile nu mergeau în favoarea lor pe teren.    Din 2010, lucrurile s-au schimbat masiv pentru club, cu Sean chiar în epicentru. A ridicat câteva trofee pentru Wigan de atunci, cât și pentru naționala Angliei. Ca mulți atleți, privește în urmă către momentele mai grele pentru a aduna putere pentru provocările viitoare. “Perseverenta a fost mereu o parte mare a carierei mele. Când treci prin adversități de genul respectiv, ori te vor doborî ori te vor face mai puternic. De atunci am devenit mai fit fizic dar și mai puternic mental. M-a învățat cum să trec peste acele perioade dificile. Fiecare atlet va trece prin asta- este despre cum te descurci cu acele situații și continui să mergi înainte.„
Acum, cu ani de experiență adunați, Sean ia din provocările trecute în timp ce se pregătește pentru anul care urmează. ”Pe măsură ce mă îndrept spre ultimele etape ale carierei mele, realizez că voi avea tot mai puține oportunități să ridic trofee. Acea dorință nu dispare niciodată, ba chiar poate să crească pe măsură ce îmbătrânești, așadar sunt determinat pentru un an mare.„  În timp ce dedicarea și determinarea sa nu s-a schimbat pe parcursul anilor, abordarea sa față de antrenamente cu siguranță s-a schimbat. El explică: ”Nu este atât despre a fi doborât pe teren la vârsta mea, preparatorii suntfoarte calculați în abordarea lor și au fost fantastici din punct de vedere al condiționării.” La fel ca pentru fiecare atlet, vârsta aduce noi obstacole de depășit dar aduce și înțelepciune și răbdare. Sean a demonstrat că adevărata dedicare poate însemna recuperare completă și dominare a unui sport, chiar și când vii din cele mai lipsite de speranță momente, în călătoria ta. Ca spectator, este ușor să treci cu vederea dificultățile prin care trec atleții- în special o echipă cu atât de mult succes recent. Însă, cariera unui atlet este sculptată sau desconsiderată nu pe gazon, ci în multele sesiuni de recuperare și antrenament la care se supun pentru a fi în formă.

E ceea ce ei nu văd ce face toată diferența.

Ca un mândru profesionist Myprotein, Sean este unul din nenumărații atleți care ne-au inspirat să creăm o gamă care-i susține pe cei cu dedicare față de sportul lor în ciuda dificultăților. Gama Pro este dezvoltată să îți ducă țelurile la următorul nivel, indiferent care sunt ele. Inspirat de povestea lui Sean? Află mai multe despre cum putem să îți ducem călătoria ta în fitness și dedicarea mai departe decât ai crezut vreodată posibil, aici.
Evangeline Howarth
Scriitor si expert
Vezi profilul lui Evangeline Howarth

Evangelina a practicat sport de performanță de la o vârstă frage. În calitate de instructoare calificată de către RYA, ea știe care este importanța unei alimentații corecte pentru sporturile extreme și de anduranță, în special datorită experiențe sale în echipa GBR și fiind capitanul și antrenoarea primei echipe de la Universitate.

În timpul liber, lui Evangeline iubește alergatul - în special maratonul. Timpul liber și-l pretece practicând sporturile pe apă sau făcând drumeții. În nopțile ei favorite face sesiune de HIIT sau genuflexiuni în sală înainte de a se bucura de alimente picante și de o tonă de legume.

Vezi mai multe despre experiența lui Evie aici.

myprotein