Invingand anxietatea prin antrenamente – Povestea lui Ryan | 8 Milioane de Puternici

Invingand anxietatea prin antrenamente - Povestea lui Ryan | 8 Milioane de PuterniciRyan Walklett are 25 de ani si este din Londra. El s-a luptat dintotdeauna cu o obsesia de a fi slab si a trecut printr-o perioada dificila pentru sanatatea sa fizica si psihica. Asta pana cand a descoperit alergatul ca sport. Acum a gasit o noua motivatie si se afla constant in cautare de noi provocari. Aceasta este povestea lui."Am trecut printr-o perioada foarte grea in urma cu cativa ani. La scoala eram un copil destul de dolofan, iar ceilalti se luau de mine, astfel ca eram constient de problema aspectului fizic. Am devenit obsedat de ideea de a slabi si cativa ani am incercat sa fiu cat de slab posibil.Mi-a luat ceva sa realizez ca vreau sa fiu sanatos, nu doar slab.La acel moment treceam prin momente dificile - sufeream de anxietate si depresie. Sansa a facut sa citesc pe internet despre alergat si despre beneficiile pe care le aduce aceasta activitate, astfel ca m-am decis sa incerc. Acest lucru a insemnat ca trebuia sa imi reglez si dieta de asemenea, pentru ca la acel moment mancam prost si nu imi preparam eu mancarea. A fost complicat - imi amintesc faptul ca si colegul meu de apartament obisnuia sa imi atraga atentia"."Am inceput sa alerg si mi-am rezervat un loc la Maratonul Londrei in acel an - ceea ce m-a obligat sa abordez si o altfel de gandire. Mi-am spus: "Chiar trebuie sa fac asta". Mi-am procurat echipamentul si m-am gandit ca totul va fi perfect. Dar nimeni nu iti spune despre adevaratele dureri ale alergatului si despre cat de mult doare, astfel ca mi-a luat putin sa ma acomodez.De indata ce a inceput sa aiba un impact asupra mea si sa ma ajute pe plan mental am realizat ca acela era timpul meu cu mine. Am inceput sa constientizez si sa vad mai clar aspectele ce tin de partea psihica, in timp ce obiectivul cu care am plecat, cel legat de fizic, s-a dovedit a fi doar un bonus.Aceia au fost primii mei pasi in fitness; acum fac mult mai multe lucruri, dar la inceput eram foarte temator cand venea vorba despre mersul la sala ori la o clasa de grup fitness, pentru ca ma gandeam constant la faptul ca nu sunt la acelasi nivel cu ceilalti oameni. Deveneam agitat si nelinistit inca de cand intram in cladire, chiar daca tot ce trebuia sa fac era sa vorbesc cu cineva.Totul tine de acel prim pas pe care trebuie sa il faci. Eu l-am facut si am inceput sa iubesc asta - acum iubesc cu adevarat sa experimentez noi activitati. Sunt mult mai deschis sa incerc lucruri pe care atunci nu le-as fi facut.Am descoperit si o clasa de spinning pentru cei cu orientare LGBT in urma cu un an. Socializam mult, toata lumea este la inceput infricosata de ideea de socializare, dar fiecare dintre noi a ajuns sa se dezvolte si ne bucuram cu adevarat de intalnirea noastra saptamanala.De asemenea, inainte nu aveam viata sociala; tot ce aveam erau colegi la serviciu. Sigur, e foarte bine sa ai colegi, dar imi doream sa imi extind cercul, sa am prieteni.Acum ma bucur de o stare de bine si cred ca e cel mai bun lucru care mi s-a intamplat. Nu ma mai gandesc la cat cantaresc ori la cat de mari sunt muschii mei - tot ce conteaza este ca ma simt bine in pielea mea.Pe plan mental, am invatat sa controlez lucrurile. Alergatul m-a ajutat sa inteleg diferenta intre ce se petrece in mintea ta la nivel psihologic si care sunt adevaratele bariere pe plan fizic. Am invatat care este diferenta dintre a pleca de la ideea ca nu poti face ceva si a atinge limitele imposibilului.